Am deja de ceva vreme obiceiul de a ma inscrie la competitii pentru ca nu sunt cu adevarat pregatiti. Am dobandit un soi de masochism, de a-mi impinge limitele poate dincolo de normal. Cand am aflat de S24h evident am fost atras de idee. E o competitie de alergare, pe o bucla de aprok 1km timp de 24 sau 12 ore la care se masoara distanta totala parcursa in intervalul de timp respectiv. Imi era clar ca 24 de ore e ceva cu mult peste ce as putea sa imi imaginez dar 12 ore suna ca o provocare aproape rezonabila. Problema era ca data evenimentului avea sanse sa se suprapuna peste un eveniment din familie. Am facut verificarile de rigoare si am vazut ca cele doua date nu se suprapun asa ca m-am inscris. Nu imi era clar cum ar trebui sa ma pregatesc pentru un astfel de eveniment, ma bazam in special pe ce acumulasam pana acum. Am trecut la alergari cat mai lungi, la viteza redusa. Doar ca data evenimentului din famulie s-a schimbat si eram in fata unei alegeri.
De multa vreme imi formasem ideea ca sa termin ultimul o cursa e mai bine decat DNF (did not finish) care e mai bine decat DNS (did not start) care e mai bine decat sa nu te inscrii deloc. Cum nu aveam nici un DNF in cariera, perspectiva unui DNS mi s-a parut terifianta. Dar in final am ales sa fac asta. Asta m-a facut sa ma gandesc la subiectul asta al alegerilor dificile.
Alegerile noastre pot fi dificile din mai multe motive. Uneori e dificil pentru ca nu putem anticipa foarte precis rezultatul. Alteori e pentru ca ne temem de riscuri, ne temem de consecinte, ne temem de ce vor zice altii sau de multe alte lucruri. Alte ori sunt dificile pentru ca avem de ales intre doua lucruri foarte importante pentru noi. Pentru ca de fapt, de fiecare data cand spunem da la ceva spunem nu la altceva. Si sentimentul ala ca am pierdut ceva e de multe ori mai puternic decat sentimentul ca am castigat.
Ce ma ajuta pe mine e sa imi fac o ierarhizare a valorilor si in orice decizie de felul asta sa vad care sunt valorile implicate si care e de fapt mai importanta. In cazul S24H a fost familia. In momentul in care am luat decizia, ma duc inainte fara regrete. Sigur DNS-ul asta o sa ma urmeze multa vreme, dar stiu de ce am ales sa fac asta. A fost o decizie constienta, bazata pe niste valori. Deseori luam decizii care ne bantuie pe urma. Daca decizia a fost bazata pe teama, intotdeauna ne va fi greu sa ne gandim la ea. Intotdeauna ne gandim “ce-ar fi fost daca”. Pentru mine, daca decizia a fost luata in modul asta, indiferent de ce am pierdut in urma ei, pot sa privesc cu incredere inainte.
Comments