Am facut cateva schimbari in viata mea, ca orice om probabil, dar cateva dintre ele au fost destul de radicale. Atat de radicale incat au surprins cativa oameni chiar si dintre cei care ma cunosc destul de bine. Cele mai spectaculoase sunt schimbarea stilului de viata din persoana sedentara, fumatoare si usor supraponderala care eram la un moment dat in atletul de azi (inca ezit sa ma numesc atlet). Cea de-a doua e pe plan profesional, am abandonat la un moment dat confortul mediului corporatist si am ales meseria de consultant/trainer intr-o firma mica. Practic am abandonat aproape tot ce stiam din punct de vedere profesional si am luat totul de la zero. Apoi cativa ani mai tarziu m-am intors in lumea dezvoltarii software si chiar daca nu am reluat de la zero, timpul ala m-a dus mult in spate.
Ce am invatat eu din experientele astea? Ca schimbarea e dificila. Sigur, eu am facut lucrurile pas cu pas, nu prea cred in schimbari peste noapte care sa dureze. Cu toate astea e greu. Brusc lucrurile pe care te bazai nu mai sunt acolo. Te simti incompetent, nesigur, cel mai prost din curtea scolii. Treaba asta are toate sansele sa te faca deprimat, sa te faca sa te ascunzi in carapace sa te faca sa regresezi. Dar in acelasi timp e o oportunitate. Cred ca progresul vine in afara zonei de confort.Cred ca momentele astea pot scoate ce e mai bun din noi daca reusim sa gasim resursele interioare.
Ce vreau sa zic nu e sa abandonezi tot ce faci, tot ce stii si sa iti urmezi visul. Cum spuneam nu prea cred asta. Cred in lucruri facute pas cu pas, cred in panificare, cred in analiza riscurilor. Uneori cred ca merita si sa te arunci cu capul inainte, dar de cele mai multe ori nu. Dar cred cu tarie e ca e bine sa fii pregatit pentru disconfort. Si sa te gandesti ca acolo e momentul de potential maxim. Depinde de tine ce faci cu potentialul ala.
Comentários