Anul ăsta am avut o abordare un pic diferită. Pentru că participarea la concurs e destul de târziu în August, am decis sa mergem în concediu înainte și nu după ca de obicei. Asta presupune niște avantaje dar și niște provocări. Logistica de antrenament e mai complicată și pentru că e un concediu în care ne-am propus să vizităm multe locuri, posibil să fie un pic obositor. Pe de altă parte o să fiu mai relaxat și foarte probabil o să pot dormi mai mult, ceea ce e extrem de benefic pentru competiție.
Am plecat de acasă vineri dimineața (10 zile inainte de Ironman) si prima oprire a fost lângă Veneția. Planul a fost să vizităm Venetia sâmbătă iar duminică să mergem mai departe. Sâmbată dimineață am făcut o ultimă alergare ceva mai lunga, aprox 14 km cu ceva bucăți mai intense. Apoi am luat Veneția la pas. Mă temeam că va fi un pic obositor dar m-am simțit chiar bine. Duminică dimineața am pornit mai departe, după o oprire la Sirminone/lacul Garda am pornit spre următoarea destinatie, Ameglia, zona Cinque Terre. Seara, după ce am ajuns la destinație, i-am lăsat pe ai mei la plajă și am pornit la o ultimă tură mai lungă de bicicletă. Am identificat un traseu cu ceva diferență de nivel in apropierea cazării.
Tura nu a ieșit fix cum imi doream, a fost mai scurtă si mai puțin intensă dar peisajul a fost fain și pe cățărare m-am simțit puternic lucru care mi-a dat incredere pentru Vichy. Pe coborâre mi-am confirmat temerea că sunt foarte lent și voi pierde mult timp acolo. Dar a fost fain să explorez și să pedalez afara. Intreaga zonă e foarte prietenoasă cu ciclistii, vedeam in fiecare dimineață zeci de cicliști in grupuri mai mici sau mai mari, pedalând in toate direcțiile. Noi ne-am alocat o zi pentru vizitat Cinque Terre (cu trenul si la pas prin localităti) și o zi pentru Pisa și alte două zile de stat la plajă. În zilele cu plajă am făcut câteva reprize scurte de înot. Nu m-am simțit rapid sau în formă maximă, dar cred că a fost util să fac câteva miscari. Marți și joi am mai făcut câte o tură de bicicletă + alergare, marti cu intensitate (dealuri) la bicicletă si alergarea ușoară, joi invers iar vineri dimineața am pornit spre Franța.
Ne-am cazat intr-un sat la vreo 20km de Vichy. Foarte fain sătucul si foarte faină cazarea, intr-un fel de conac vechi dar foarte frumos amenajat. Vineri doar am explorat un pic satul, sâmbătă dimineață am iesit la o ultimă alergare scurtă dar cu un pic de intensitate urmată de o bicicletă la fel. Asta ca să îmi activez sistemul aerob după cum am citit la un moment dat (și am testat la ultimele câteva concursuri). Apoi am pornit spre Vichy pentru formalitățile de înregistrare.
În săptămâna cursei am urmărit cu îngrijorare și interes un grup de FB dedicat competiției în care se dezbătea starea apei din lacul în care urmează să înotăm. În prima parte a săptămânii discuțiile erau despre temperatura apei. Luni temperatura era undeva aproape de 24 de grade, au fost ceva furtuni care au mai scăzut puțin temperatura dar prognoza arăta multe zile cu caniculă. Cam miercuri - joi a devenit evident că înotul va fi fără neopren. Dar o altă discuție mai îngrijorătoare a apărut săptămâna asta - cea legată de calitatea apei. Anul trecut proba de înot a fost anulată din cauza calității apei. Anul ăsta părea că e posibil sa fie exact aceleși probleme. În final, înotul a avut loc dar nu îmi era deloc clar dacă sunt într-adevăr probleme cu apa sau nu.
Ziua de sâmbătă am petrecut-o in Vichy. Formalitățile au decurs destul de simplu, singura dificultate a fost cu orientarea prin Ironman Village, fiind foarte mare. Nu stiu din ce motive tranzitiile T1 si T2 erau in zone diferite, la distanță de vreun km între ele. Tranzitia 1 era aproape de zona de start/finish de la înot. Practic, după ce ieși din apă, te echipezi, iți iei bicicleta pe care la final o lași în altă parte de unde îți iei echipamentul de alergat și mergi mai departe. Pentru organizatori mi se pare că e o complexitate în plus, pentru noi atleții nu neapărat, singurul inconvenient e că trebuie sa ne ducem lucrurile în două zone diferite. Am mâncat prânzul la o terasă pe mal, chiar pe traseu si am mai încurajat concurenții de la 70.3 (proba de half a fost sâmbătă). Erau destul de terminați unii dintre ei, și mă gândeam cum o să fie să alerg un maraton la temperatura aia. Era atât de cald incât am făcut un lucru greu de imaginat pentru mine - mi-am cumpărat de la expo o șapca cu brandul Ironman pe care am dat 32 Euro (in caz că nu stiai, nu sunt mare fan de a plăti multi bani pe articole vestimentare, cu atât mai putin pe cele branduite si exagerat de scumpe). Totuși achizitia asta a fost o investiție bună, cred. La temperatura aia nu cred că ar fi fost înțelept să alerg fără.
Seara ne-am intors la noi in sat, am luat o cină ușoară la un restaurant foarte fain de acolo, apoi mi-am pregătit nutriția și restul echipamentului pentru duminică si am trecut la somn.
Comments